Până în 2007 credeam că soarta noastră este pecetluită și predefinită – în ADN-ul nostru. Însă, în urma unui experiment cu șoricei, s-au tras concluzii neașteptate.

Șoricei modificați genetic să aibă una din genele implicate în obezitate (Agouti) – și, foarte important, cu blană galbenă –  au fost hrăniți cu legume și zarzavaturi verzi. În urma acestei diete, puii lor, care evident au moștenit materialul genetic al părinților, au ieșit cu blăniță maro și cu greutate normala. S-a nascut astfel ipoteza că factorii de mediu pot altera expresia genetică.

Ca să înțelegem mai bine acest lucru, să coborâm puțin la nivel molecular. ADN-ul este o secvență foarte lungă – se speculează că am putea încercui pământul cu lanțul ADN al unui singur om. Ca să putem înghesui ADN-ul în cromozomi, și pe cromozomi în nucleele celulelor, trebuie să-l înfășurăm ca pe niște ghemuri de ață succesive. Un ghem este înfășurat în jurul unei proteine, numite histonă. Problema este că secvențele genice care sunt înfășurate în ghemuri nu se vor putea exprima – sunt prea înghesuite și secventele transcriptoare nu pot culege informatia. Rămân descoperite expresiei genice doar secvențele dintre ghemuri. Cu alte cuvinte, putem avea gena cancerului de sân, colon, stomac, sau genele care duc către hipertensiune arterială, diabet zaharat, obezitate, însă acestea pot fi puse pe modul “silențios”.

Expresia genelor depinde de cât de strâns sunt înfășurate ghemurile de ață. Cu cât sunt mai “relaxate” cu atât apar secvențe genice noi care, în final, se traduc în plan clinic și prin boala. Sunt câteva modalități ca să ținem ghemurile de ață strâns înfășurate: metilarea ADN-ului și modificarea histonelor.

Metilarea ADN-ului presupune legarea unei grupări metil din loc în loc în secvențele de ADN, iar acest lucru impiedică desfășurarea ghemurilor. Grupările metil le găsim în… legumele și zarzavaturile verzi, în principal (și aici ar intra în scenă bietul broccoli), dar și în căpșuni, citrice, pește, lactate și ouă, practic in alimentele care conțin acid folic si vitamine din grupul B.

Expresia genelor sau, mai bine spus, instabilitatea ghemurilor este favorizată și de starea gândurilor pe care le avem, de nivelul de activitate fizică, de starea de fumator-nefumator. Fiecare din aceste condiții pot influența lantul ADN la nivel de histone și pot face ghemurile să se mai deruleze putin, apărând secvente genice accesibile transcrierii.

Dupa același model, obezitatea favorizeaza transcrierea unor gene care duc la diabet zaharat, nicotina poate modifica lucrurile in așa masura încât să apară celule aberante, cu totul alte proprietați decât celulele pulmonare, care apoi se multiplică necontrolat, ducând la cancerul pulmonar.

Epigenetica este acel lucru care ne face diferiți pe fiecare din noi și unici în același timp. Epigenetic se explică de ce unora nu le plac vinetele, ciupercile sau pestele, sau alții au o preferință enormă pentru gustul de dulce. Și tot epigenetic ne explicăm explozia de obezitate care a avut loc in ultimii 20 ani – fiind un răspuns al materialului genetic (pe care îl avem de milioane de ani) la condițiile particulare de mediu în care trăim azi (adica de abundența alimentară).

Deci stă în puterea noastră. Genele nu le putem schimba, însa expresia lor clinică o putem modifica. Putem fi cea mai bună variantă a noastră dacă alegem să mâncăm sănătos, să facem mișcare, să avem gânduri productive și neconflictuale, să alegem să fim fericiți.

Și încă un lucru îmbucurător (acesta este ca cireașa de pe tort): epigenetica este reversibilă. Adică, dacă până acum nu ai fost pe drumul cel bun, nu e nicioadată târziu să începi metilarea și să te împrietenești cu broccoli.

Pare usor de făcut însă practica e grea. Cum să faci sa mănânci sănătos când toți neuronii din creierul tău strigă: “Mănâncă prajitura aceea! Cea cu ciocolată! …Și apoi și cea cu friscă!”, sau să te scoli dimineața mai devreme să-ți faci mișcarea, sau să nu te enervezi când șeful tocmai ți-a dublat sarcinile la servici, iar acasă, copiii au lasat toate jucariile impraștiate? Tendința fiecăruia dintre noi este spre mici delicii sau plăceri imediate și spre soluțiile cele mai ușoare și comode. Nu este un lucru de condamnat, este chimia creierului nostru. Însă aceste lucruri ne costă foarte scump în timp. Plătim cu sănătate.

Există soluții, tehnici, trucuri prin care sa înveți să mănănci sănătos și să nu-ți fie greu în schimbare, reformulări ale unei situații date, prioritizarea lucrurilor și încă o mulțime care să te invețe să ai un management bun al alimentației, corpului și minții tale. Primul pas este să fii constient că ai nevoie de o schimbare. Al doilea, nu te chinui singur, cere ajutor.

Dr. Mădălina Indrie

Medic specialist Diabet, Nutritie si Boli Metabolice

Specialist in Obezitate

Programari: 0725946789