Afecțiunile neuropsihiatrice, inclusiv autismul, ADHD, tulburările bipolare, anxietatea și depresia, reprezintă un grup complex de tulburări care afectează milioane de oameni la nivel global și sunt în continuă creștere. În ultimele decenii, cercetările au început să descopere o legătură profundă și surprinzătoare între sănătatea mintală și microbiota intestinală – comunitatea vastă de microorganisme care trăiește în tractul digestiv.
Ce este microbiota intestinală?
Microbiota intestinală se referă la totalitatea bacteriilor, virusurilor, fungilor și paraziților care locuiesc în intestinul uman. Aceste microorganisme joacă un rol crucial în funcționarea normală a sistemului digestiv, dar și în menținerea echilibrului metabolic și imunologic. Un dezechilibru al microbiotei, cunoscut sub numele de disbioză, poate avea consecințe profunde asupra sănătății întregului organism, inclusiv asupra funcționării creierului.
Legătura dintre microbiota intestinală și creier
Credit: Taniya et al., 2022. Role of Gut Microbiome in Autism Spectrum Disorder and Its Therapeutic Regulation
Axa intestin-creier este un sistem de comunicare bidirecțională între tractul gastrointestinal (sistemul nervos enteric) și sistemul nervos central.
Aceasta include interacțiuni complexe prin intermediul nervului vag, sistemului imunitar, hormonilor, metaboliților microbieni (precum acizii grași cu lanț scurt), neurotransmițătorilor (precum serotonina), dar și a unor toxine, precum neurotoxina tetanică.
De altfel, milioane de celule imunitare din sistemul nervos enteric declanșează funcții mediate imun și mențin o colonizare microbiană sănătoasă.
Prin aceste mecanisme complexe, microbiota intestinală poate influența procesele neuroinflamatorii, neurochimice și hormonale, toate având impact asupra sănătății mintale și comportamentului.
Așadar, cercetările au arătat legături foarte interesante între microbiota intestinală și bolile neuropsihiatrice, pe care le vom menționa mai jos.
Microbiota intestinală în autism
Autismul, o tulburare neurodezvoltativă caracterizată prin dificultăți de comunicare și comportament repetitiv, a fost asociat cu dezechilibre microbiene intestinale. Copiii cu autism au adesea simptome gastrointestinale, iar studiile au arătat că aceștia prezintă o diversitate microbiană redusă comparativ cu cei fără această tulburare. Deseori, abundența bacteriilor din încrengătura Bacillota (denumită anterior Firmicutes) este crescută și/sau abundența bacteriilor din încrengătura Bacteroidota (anterior Bacteroidetes) este scăzută.
Alte studii au arătat o abundență ridicată a bacteriilor din clasa Clostridia la copiii cu autism în comparație cu cei fără autism. O parte din aceste bacterii pot produce neurotoxine care pot influența funcționarea creierului și pot exacerba simptomele autiste.
De ce e relevant?
Autismul reprezintă, de altfel, un spectru de tulburări neurodezvoltative, cu o parte din persoane fiind considerate „înalt funcționale” (adică nu au nevoie de ajutor sau au nevoie de ajutor minim în viața de zi cu zi), însă aproximativ 25-30% (mai precis, 26.7% in SUA, conform CDC) suferă de „autism profund” sau „autism slab-funcțional”, având nevoie de monitorizare și îngrijire 24 de ore pe zi.
O cercetătoare de la MIT în SUA, Stephanie Seneff, a prezis, în mod faimos, că în 2025, 1 în 2 copii se vor naște cu autism, forecast făcut pe baza creșterii statistice de la an la an de până în prezent.
Chiar dacă estimările ei sunt eronate și prevalența autismului nu va fi chiar atât de ridicată, având în vedere rata crescută de autism profund (aprox. 30%), chiar și dacă doar 1 în 4 copii se vor naște cu autism în anul 2050, 30% din aceștia vor avea nevoie de monitorizare și îngrijire 24 de ore.
Și mai alarmant, un studiu observațional care a urmărit 406 persoane cu autism timp de 20 de ani a observat că 6.4% din aceștia au decedat la vârsta medie de 39 de ani (deseori datorită comorbidităților, precum cancer și boli cardiovasculare, dar și accidentelor). Un alt studiu a arătat că persoanele pe spectru autist tind să trăiască cu 20 de ani mai puțin decât persoanele sănătoase.
Astfel, prevenția este foarte importantă cu privire la această afecțiune.
Microbiota intestinală în ADHD
ADHD (tulburarea de hiperactivitate cu deficit de atenție) este o altă afecțiune neuropsihiatrică care a fost asociată în numeroase studii cu microbiota intestinală.
Studiile sugerează că disbioza intestinală poate afecta producția de neurotransmițători precum dopamina și serotonina, care sunt implicate în reglarea atenției și comportamentului. De asemenea, la mulți copii cu ADHD s-a demonstrat o abundență crescută de bacterii din genurile Enterococcus și Odoribacter, care pot duce la afectarea funcțiilor legate de dopamină în sistemul nervos central.
Anumite probiotice s-au dovedit a avea un efect benefic asupra simptomelor ADHD, sugerând un potențial tratament adjuvant prin reglarea microbiotei.
Microbiota intestinală și tulburările bipolare
Tulburările bipolare, caracterizate prin schimbări extreme de dispoziție, au fost de asemenea investigate în relație cu microbiota intestinală. Cercetările sugerează că pacienții cu tulburări bipolare au o compoziție distinctă a microbiomului, care poate contribui la inflamația sistemică și, implicit, la exacerbarea simptomelor maniacale și depresive.
În mod interesant, persoanele care suferă de această afecțiune deseori au o abundență scăzută a bacteriilor producătoare de butirat, celebrul acid gras cu lanț scurt care servește drept sursă principală de energie în celulele colonului (colonocite). Aceste bacterii includ specia Faecalibacterium prausnitzii, genul Faecalibacterium și familia Ruminococcaceae. De asemenea, multe persoane cu tulburări bipolare au deseori o abundență ridicată a bacteriilor din genul Bacteroides și a speciei Segatella copri (denumită anterior Prevotella copri).
Microbiota intestinală în anxietate și depresie
Anxietatea și depresia sunt printre cele mai comune afecțiuni neuropsihiatrice și sunt asociate cu disbioza intestinală. Microbiota poate influența nivelurile de serotonină și alte neurotransmițători care joacă un rol cheie în reglarea dispoziției. Disbioza poate duce la inflamație cronică și la creșterea permeabilității intestinale, ambele fiind factori care pot agrava simptomele depresive și anxioase.
De asemenea, numeroase studii au demonstrat prezența unor specii patogene la persoane cu anxietate și depresie (precum anumite specii din genul Clostridium și Campylobacter jejuni).
Perspective terapeutice: Nutriție personalizată pe baza compoziției microbiotei intestinale
Având în vedere legătura strânsă dintre microbiota intestinală și afecțiunile neuropsihiatrice, intervențiile bazate pe dietă și probiotice au devenit un domeniu de interes major. Ajustarea dietei pentru a sprijini un microbiom intestinal sănătos poate contribui la ameliorarea simptomelor. De exemplu, o dietă bogată în fibre prebiotice, alimente fermentate și probiotice ar putea ajuta la restabilirea echilibrului microbian și, implicit, la îmbunătățirea sănătății mintale.
La Synobis, oferim nutriție de precizie, adaptată pe baza testelor de microbiom intestinal, incluzând:
- Evaluarea microbiomului. Prin teste avansate folosind metagenomica shotgun, evaluăm compoziția microbiomului intestinal al fiecărui pacient pentru a identifica dezechilibrele specifice.
- Planuri nutriționale personalizate. Bazându-ne pe rezultatele testelor, dezvoltăm planuri dietetice personalizate menite să restabilească echilibrul microbiomului. Aceste planuri includ alimente prebiotice și probiotice, precum și recomandări pentru evitarea alimentelor care pot agrava disbioza.
Dacă suferi de afecțiuni neuropsihiatrice, te invităm să încerci pachetul nostru de microbiom.
De asemenea, pentru a vedea cele mai frecvent adresate întrebări legate de testul de microbiom intestinal, accesează secțiunea FAQ.
Cere detalii pe whatsapp.
De 10 ani,
Synobis Medical
