Bolile reumatice sunt afecțiuni inflamatorii sau autoimune care afectează articulațiile, mușchii și alte structuri ale sistemului musculo-scheletic. Deși cauzele exacte ale acestor boli nu sunt pe deplin elucidate, tot mai multe studii sugerează că microbiota intestinală joacă un rol esențial în declanșarea și progresia lor. Dezechilibrele microbiomului intestinal pot influența procese inflamatorii, autoimunitatea și chiar severitatea simptomelor.
Microbiota intestinală este alcătuită din trilioane de microorganisme care trăiesc în tractul digestiv, având un impact direct asupra digestiei, metabolismului, sistemului imunitar și reglării inflamației. Când echilibrul acestei microbiote este perturbat („disbioza”), pot apărea reacții inflamatorii anormale, caracteristice bolilor reumatice.

Artrita reumatoidă
Artrita reumatoidă este o afecțiune autoimună cronică care afectează articulațiile prin inflamație persistentă, ducând la distrugerea cartilajului și a osului subcondral. Studii recente au demonstrat că pacienții cu RA au un dezechilibru semnificativ al microbiotei intestinale.
Un studiu realizat de Scher et al. (2013) a identificat o creștere a abundenței bacteriei Segatella (Prevotella) copri și o reducere a Bacteroidetes în microbiota pacienților cu RA incipientă. Această modificare a fost corelată cu un dezechilibru al altor bacterii benefice. Mai mult, transplantul microbiotei de la pacienți cu RA la șoareci germ-free a dus la dezvoltarea unei forme severe de artrită.
Un alt aspect important în artrita reumatoidă este prezența unor specii de Lactobacillus în număr crescut la pacienți, ceea ce sugerează că anumite bacterii pot contribui la stimularea inflamației și la progresia bolii.
Spondilita anchilozantă
Spondilita anchilozantă (AS) este o afecțiune inflamatorie care afectează în principal coloana vertebrală și articulațiile sacroiliace. Cercetările asupra microbiotei intestinale în AS au arătat o reducere a Bacteroidetes și o creștere a Firmicutes și Verrucomicrobia, modificări asociate cu inflamația sistemică.
Un studiu condus de Zhou et al. a evidențiat că pacienții cu AS prezintă o abundență crescută de Prevotella copri, Parabacteroides distasonis și Eubacterium siraeum, ceea ce sugerează că aceste bacterii ar putea contribui la mecanismele inflamatorii implicate în boală.
Sindromul Sjögren
Sindromul Sjögren este o boală autoimună care afectează glandele exocrine, ducând la uscăciunea ochilor și a gurii. Un aspect tot mai studiat este impactul microbiomului intestinal, oral și ocular asupra acestei afecțiuni.
S-a observat că pacienții cu sindrom Sjögren au un exces de bacterii din genul Enterobacter și o reducere a bacteriilor benefice Bifidobacterium, Ruminococcus, Roseburia și Blautia. Aceste ultime două genuri bacteriene includ specii producătoare de butirat, un acid gras cu lanț scurt esențial pentru sănătatea celulelor intestinale.
Dezechilibrul microbiotei intestinale contribuie la un mediu inflamator prin creșterea nivelului de citokine pro-inflamatorii (IL-6, IL-12, IL-17, TNF-α) și reducerea limfocitelor Treg, ceea ce favorizează autoimunitatea.
Sclerodermie
Sclerodermia este o boală autoimună caracterizată prin fibroză excesivă a pielii și a organelor interne. Cercetările asupra microbiotei intestinale au arătat că pacienții cu sclerodermie au o reducere a bacteriilor benefice (Faecalibacterium, Clostridium, Bacteroides) și o creștere a bacteriilor patogene (Fusobacterium, Prevotella, Erwinia).
Aceste dezechilibre sunt corelate cu simptome gastrointestinale severe, incluzând dismotilitatea esofagiană și sindromul de intestin iritabil, afectând semnificativ calitatea vieții pacienților.
Fibromialgie
Fibromialgia este o afecțiune caracterizată prin durere cronică generalizată, oboseală și tulburări de somn. Studiile recente au indicat o legătură între microbiota intestinală și simptomele fibromialgiei.
Pacienții cu fibromialgie prezintă o reducere a Faecalibacterium prausnitzii, Bacteroides uniformis și Prevotella copri, modificări asociate cu inflamația sistemică și alterarea metabolismului neurotransmițătorilor. Interesant este că aceste modificări ale microbiotei sunt independente de factori precum dieta sau nivelul de activitate fizică, ceea ce sugerează o legătură directă cu patologia bolii.
Lupus eritematos sistemic (SLE)
Lupusul este o boală autoimună multisistemică, iar studiile arată că microbiota intestinală poate influența răspunsul imun. Cercetările pe modele animale au evidențiat rolul speciilor de Lactobacillus în modularea inflamației și a autoimunității.
De exemplu, Lactobacillus rhamnosus și Lactobacillus delbrueckii au demonstrat efecte protectoare prin reglarea expresiei unor microARN-uri implicate în inflamație. În schimb, Lactobacillus reuteri a fost asociat cu agravarea simptomelor lupusului, activând căi de semnalizare pro-inflamatorii.
Osteoartrita
Osteoartrita este o boală degenerativă a articulațiilor, în care inflamația poate fi agravată de disbioza intestinală. Creșterea permeabilității intestinale determină eliberarea de lipopolizaharide (LPS), care favorizează inflamația cronică și potențează durerea articulară. Lactobacilii, precum Lactobacillus acidophilus, sunt cele mai intens studiate specii cu privire la osteoartrită și s-a demonstrat că aceștia pot reduce deteriorarea cartilajului, factorii inflamatori și durerea.
De asemenea, Lactobacillus M5 poate inhiba dezvoltarea osteoartritei prin prevenirea obezității induse de o dietă bogată în grăsimi și proteja cartilajul de deteriorare. Deși studiile clinice sunt limitate, anumite componențe ale microbiotei intestinale pot fi asociate cu debutul și progresia osteoartritei, iar altele sunt legate de reducerea durerii la pacienții cu OA. Pe baza studiilor preclinice, există dovezi care sugerează că microbiota intestinală ar putea juca un rol semnificativ în dezvoltarea și progresia osteoartritei.
Artrita psoriazică
Pacienții cu artrită psoriazică prezintă modificări clare ale microbiotei intestinale, inclusiv un dezechilibru între bacteriile producătoare de acizi grași cu lanț scurt și cele pro-inflamatorii. Aceste schimbări pot influența integritatea barierei intestinale și răspunsul imun sistemic. Comparativ cu persoane fără artrita psoriazică, α-diversitatea este deseori redusă, iar β-diversitatea este distinctă. În artrita psoriazică, speciile bacteriene Bacteroides sp. 3_1_19 și Blautia AF 14-40 au deseori o abundență mare și corelație cu activitatea bolii. De asemenea, speciile care exprimă gena Tet32 (o genă care conferă rezistență la antibiotice) a fost negativ corelată cu rata de sedimentare a eritrocitelor. Aceste modificări confirmă importanța schimbărilor în microbiota intestinală în ceea ce privește patologia artritei psoriazice.
Perspective terapeutice: nutriție personalizată bazată pe microbiota intestinală
Intervențiile nutriționale bazate pe compoziția microbiotei intestinale reprezintă o strategie promițătoare în tratamentul bolilor reumatice.
La Synobis, oferim nutriție de precizie, adaptată pe baza testelor de microbiom intestinal, incluzând:
- Evaluarea microbiomului. Prin teste avansate folosind metagenomica shotgun, evaluăm compoziția microbiomului intestinal al fiecărui pacient pentru a identifica dezechilibrele specifice.
- Planuri nutriționale personalizate. Pe baza rezultatelor testelor, creăm planuri alimentare personalizate care includ alimente și suplimente prebiotice și probiotice, menite să reducă inflamația și să restabilească echilibrul microbiotei intestinale.
Dacă te confrunți cu o boală reumatică și dorești să explorezi o abordare personalizată, bazată pe sănătatea microbiotei, te invităm să încerci pachetul nostru de microbiom intestinal.
De asemenea, pentru a vedea cele mai frecvent adresate întrebări legate de testul de microbiom intestinal, accesează secțiunea FAQ.
Cere detalii pe whatsapp.
De 10 ani,
Synobis Medical