Microbiota intestinală reprezintă ansamblul microorganismelor (bacterii, virusuri, fungi) care trăiesc în tractul nostru digestiv – un ecosistem complex cu circa 100 de trilioane de microbi.
Aceste microorganisme au co-evoluat cu gazda umană, îndeplinind funcții esențiale: fermentarea fibrelor alimentare, sinteza unor vitamine, antrenarea sistemului imunitar și menținerea integrității barierei intestinale.
O comunitate microbiană echilibrată susține starea de sănătate, în timp ce disbioza (perturbarea compoziției normale a microbiotei) poate contribui la apariția unor boli.
În ultimele decenii, cercetările au evidențiat legături strânse între disbioza intestinală și diferite tipuri de cancer. Mecanismele propuse includ inducerea unei inflamații cronice de grad redus, producerea de metaboliți carcinogeni (de exemplu, nitrozamine sau acizi biliari secundari) și modularea răspunsului imun antitumoral.
Practic, anumite bacterii comensale au fost identificate ca “oncobacterii” – microorganisme ai căror prezență sau produși pot promova carcinogeneza (apariția cancerului).
Istoric
Legătura dintre microbi și cancer a fost ilustrată pentru prima dată în cancerul gastric: Marshall și Warren au descoperit în 1984 că bacteria Helicobacter pylori cauzează ulcer și gastrită, deschizând drumul recunoașterii rolului său în cancerul de stomac.
De atunci, cercetările au implicat microbiota în etiologia multor altor cancere. De exemplu, bacterii orale precum Fusobacterium nucleatum – inițial cunoscute pentru boli parodontale – au fost găsite în tumorile colorectale și chiar pancreatice, sugerând migrări microbiene și efecte în alte țesuturi.
Cancer colorectal
Cancerul colorectal (CRC) este unul dintre cele mai studiate în contextul relației cu microbiota intestinală, întrucât colonul adăpostește cea mai abundentă floră microbiană. S-a constatat că pacienții cu CRC prezintă adesea o disbioză caracteristică: scăderea bacteriilor benefice producătoare de acizi grași cu lanț scurt (precum Lactobacillus sau Bifidobacterium) și creșterea unor bacterii potențial nocive.
Un exemplu important este Fusobacterium nucleatum, o bacterie anaerobă orală care a fost detectată în cantități mari în tumorile colorectale. Kostic et al. (2013) au fost printre primii care au raportat acumularea Fusobacterium în țesuturile tumorale de colon, asociată cu inflamație locală. Mecanistic, F. nucleatum poate promova creșterea tumorală prin activarea căilor de semnalizare oncogenice (de exemplu, calea Wnt/β-catenină) și prin stimularea producției de citokine proinflamatorii (IL-6, IL-17, TNF-α) în microambientul tumoral. Aceste efecte favorizează proliferarea și invazia celulelor maligne. Mai mult, prezența Fusobacterium a fost corelată cu prognostic mai prost la pacienții cu cancer colorectal, sugerând că ar putea accelera progresia bolii.
Pe lângă Fusobacterium, și alte bacterii intestinale au fost implicate în carcinogeneza colorectală. Anumite tulpini de Escherichia coli produc colibactina – o toxină genotoxică.
Studii la șoareci au demonstrat că tulpinile E. coli producătoare de colibactină pot induce leziuni ale ADN-ului în celulele epiteliale ale colonului, inițiind astfel formarea de tumori. De asemenea, ele pot și favoriza agresivitatea tumorilor existente, promovând rezistența la chimioterapie.
Pe de altă parte, componente ale microbiotei pot avea și efect protector. Bacteriile benefice precum cele din genul Faecalibacterium produc acizi grași cu lanț scurt (ex: butirat) ce hrănesc mucoasa colonică și au efect antiinflamator, protejând împotriva carcinogenezei. Dezechilibrul acestor comunități benefice – de exemplu scăderea Bifidobacterium – a fost asociat cu risc crescut de CRC în unele studii de asociere.
Cancer gastric
Cancerul gastric este un exemplu clasic al interacțiunii dintre microbi și carcinogeneză. Helicobacter pylori – o bacterie spiralată care colonizează stomacul – a fost clasificată de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului (IARC) drept carcinogen de grup 1, fiind principalul factor etiologic pentru adenocarcinomul gastric distal (non-cardiac). Infecția cronică cu H. pylori provoacă o cascadă patologică (cunoscuta cascadă Correa): gastrită cronică activă, atrofie a mucoasei gastrice, metaplazie intestinală, displazie și, în final, cancer gastric.
Pe lângă H. pylori, care domină microbiota stomacală atunci când este prezent, cercetări recente sugerează că și alte bacterii gastrice ar putea influența riscul de cancer – mai ales la pacienții H. pylori-negativi sau după eradicarea acestei infecții. În mod surprinzător, stomacul nu este steril nici în absența H. pylori.
Microbiomul gastric la pacienții cu cancer diferă de cel al persoanelor sănătoase și prin alte aspecte. Aviles-Jimenez et al. (2014) au raportat că în stomacul pacienților cu cancer gastric (mai ales la cei fără H. pylori) se găsesc frecvent specii de Streptococcus, Prevotella și Fusobacterium, sugerând un posibil rol sinergic al florei orale ajunse gastric. De altfel, se știe că H. pylori poate modifica nișa ecologică: infecțiile cronice duc la scăderea acidității gastrice (prin atrofie) și permit astfel colonizarea de bacterii intestinale/orale ce normal nu ar supraviețui în stomac.
În general, trebuie subliniat faptul că H. pylori este stabilită ca principală bacterie care duce la dezvoltarea cancerului gastric, aceasta fiind localizată în principal în stomac. Cu toate acestea, există modificări disbiotice ale microbiotei intestinale la pacienții cu cancer gastric, însă acestea sunt mai complicate. De exemplu, în cancerul gastric, mai multe genuri (Lactobacillus, Lachnospiraceae, Escherichia-Shigella, Nitrospirae și Burkholderia fungorum) sunt deseori crescute la acești pacienți.
Cancer hepatic
Legătura dintre disbioza intestinală și carcinogeneza hepatică
Disbioza intestinală crește permeabilitatea barierei intestinale, permițând translocarea componentelor microbiene (precum LPS din bacterii Gram-negative sau LTA din bacterii Gram-pozitive) în circulația portă și apoi în ficat. Acolo, aceste componente declanșează inflamație și secreția de factori care suprimă imunitatea antitumorală. Totodată, disbioza alterează și profilul metabolic microbian: scad metaboliții benefici (precum acizii grași cu lanț scurt – SCFA – și acidul indolpropionic, care în mod normal reduc inflamația și infiltrația grasă hepatică) și cresc metaboliții nocivi, cum este acidul deoxicolic (DCA).
În concluzie, axa intestin-ficat joacă un rol crucial în dezvoltarea cancerului hepatic. Disbioza intestinală, prin “scăpările” de produși microbieni și modificările metabolice, acționează ca un promotor al cancerului hepatic, mai ales pe teren de boală cronică de ficat (hepatită virală, NASH, ciroză).
Cancer pancreatic
Cancerul pancreatic, în special adenocarcinomul ductal pancreatic (PDAC), este unul dintre cele mai letale cancere, iar în ultimii ani a devenit evident că și aici microbiota are un cuvânt de spus.
Pancreasul este conectat cu intestinul prin ductul pancreatic care se varsă în duoden, astfel încât migrarea bacteriilor din intestin către pancreas este posibilă, mai ales în contextul unui microambient tumoral imunosupresor. În plus, unele bacterii pot ajunge în pancreas și pe cale hematogenă, pornind de la infecții orale sau gastro-intestinale. Legătura dintre infecțiile orale și cancerul pancreatic a fost subliniată de studii epidemiologice: de exemplu, prezența bolii parodontale severe sau a titrurilor înalte de anticorpi contra bacteriei orale Porphyromonas gingivalis a fost asociată cu risc dublu de cancer pancreatic. Aceste observații sugerează că bacteriile din cavitatea orală, înghițite sau migrând prin circulație, ar putea coloniza pancreasul și influența carcinogeneza.
Secvențieri ale microbiomului din țesuturi pancreatice au confirmat prezența unor microbi în interiorul tumorilor pancreatice, care în mod normal ar trebui să fie sterile. Pushalkar et al. (2018) au arătat că pancreasul tumoral are o încărcătură bacteriană de ~1000 de ori mai mare decât pancreasul sănătos (la șoareci cu model PDAC), dominată de bacterii din încrengăturile Pseudomonadota (denumită anterior Proteobacteria) și Fusobacteriota (denumită anterior Fusobacteria). Multe din aceste bacterii sunt prezente și în intestin, sugerând posibilitatea că acestea migrează dinspre intestin către pancreas.
În ansamblu, pentru cancerul pancreatic se conturează o imagine în care microbiota (orală și intestinală) contribuie la inițierea și progresia tumorii, în principal prin modelarea microambientului imun și chimic al pancreasului. Bacteriile oncogenice precum P. gingivalis pot crea un climat proinflamator și protumoral, în timp ce ansamblul microbiomului pancreatic pare să ajute tumora să treacă “nedetectată” de sistemul imunitar.
Cancer biliar
Cancerele tractului biliar includ în principal cancerul de veziculă biliară și colangiocarcinomul (cancerul căilor biliare intra- și extrahepatice). Deși relativ rare, aceste cancere au prognostic sever, iar cercetările recente sugerează că microbiota ar putea juca un rol și aici. Tractul biliar este conectat anatomic cu intestinul (prin canalul coledoc care se varsă în duoden), ceea ce constituie o poartă de legătură pentru microbi între intestin și arborele biliar. În mod normal, fluxul bilei și sfincterul Oddi previn ascensiunea bacteriilor în căile biliare, însă în condiții de stază biliară sau inflamație cronică, colonizarea biliară cu microbi intestinali devine posibilă.
S-a observat de mult timp că anumite infecții cronice cresc riscul acestor cancere: de pildă, infestarea cu parazitul Opisthorchis viverrini sau Clonorchis predispune la colangiocarcinom (motiv pentru care această boală este endemică în unele regiuni din Thailanda și Vietnam), iar starea de purtător cronic de Salmonella typhi (bacteria febrei tifoide) crește riscul de cancer de veziculă biliară (observație făcută inițial în India, unde tifosul este endemic).
Pentru o vedere de ansamblu asupra legăturii microbiomului cu cancerele biliare, cercetătorii au analizat atât microbiomul intestinal al pacienților, cât și pe cel local (biliar), observând că pacienții cu colangiocarcinom intrahepatic prezintă adesea suprapopulare intestinală cu bacterii din încrengătura Pseudomonadota (Gram-negative) față de indivizii sănătoși, alături de o scădere a Bacillota (Firmicutes) benefice – un semn clasic de disbioză proinflamatoare
De asemenea, diversitatea α (alfa) a microbiotei intestinale tinde să fie redusă la acești pacienți, sugerând o dominanță a câtorva specii oportuniste în detrimentul unui microbiom bogat și echilibrat. Aceste descoperiri indică faptul că un intestin „disbiotic” – bogat în bacterii potențial patogene – ar putea alimenta un mediu propice pentru cancerele biliare, posibil prin generarea de metaboliți nocivi (cum ar fi acizii biliari secundari menționați și în cancerul hepatic) sau prin furnizarea continuă de stimuli inflamatori (LPS) la nivelul ficatului și căilor biliare.
Alte tipuri de cancer cu legături microbiota-cancer
Dincolo de cancerele tractului gastrointestinal și hepatobiliare, tot mai multe dovezi indică faptul că microbiota intestinală poate influența riscul sau evoluția și altor tipuri de cancere, prin mecanisme sistemice.
Cancerul de sân este un exemplu important, deși la prima vedere ar părea că are puțină legătură cu intestinul. La femeile cu cancer mamar s-au identificat diferențe semnificative în compoziția microbiotei intestinale comparativ cu femeile sănătoase. În general, studiile au raportat o diversitate intestinală mai scăzută la pacientele cu cancer de sân și o compoziție alterată a comunităților bacteriene. Un microbiom mai puțin variat poate însemna dominanța unor bacterii capabile să influențeze metabolismul hormonilor. Conceptul de estrobolom se referă la ansamblul bacteriilor intestinale implicate în metabolizarea estrogenilor circulanți. Anumite bacterii produc enzime (beta-glucuronidaze) care pot deconjuga estrogenii în intestin, reintroducându-i în circulația sistemică. Astfel, în funcție de compoziția estrobolomului, o femeie poate avea niveluri de estrogen diferite, independent de ovare – un factor critic mai ales după menopauză, când sursa principală de estrogen devin depozitele periferice și circulația enterohepatică. În plus, obezitatea (factor de risc pentru cancerul de sân hormono-dependent) este adesea însoțită de disbioză intestinală; s-a propus că microbiota caracteristică obezității contribuie la starea proinflamatorie și hiperestrogenică care favorizează tumorile mamare.
Cancerul pulmonar nu are o legătură directă cu microbiota intestinală în termeni de cauză locală, însă există o interacțiune cunoscută drept “axa intestin–plămân”. Microbiota intestinală poate modula activitatea sistemului imun sistemic, inclusiv răspunsurile inflamatorii la nivel pulmonar. De exemplu, compoziția microbiotei intestinale influențează proporția de celule reglatoare vs. proinflamatorii din organism. S-a observat că anumite disbioze (de exemplu, lipsa bacteriilor producătoare de butirat) cresc susceptibilitatea la inflamații pulmonare cronice, ceea ce ar putea favoriza carcinogeneza bronhopulmonară pe termen lung.
Perspective terapeutice: nutriție personalizată bazată pe microbiota intestinală
Având în vedere rolul crucial al microbiotei intestinale în cancer, atât în inițierea bolii cât și în răspunsul la tratamente, o nouă direcție în oncologie și medicină preventivă este modularea microbiotei intestinale pentru a reduce riscul de cancer sau a îmbunătăți prognosticul.
La Synobis, oferim nutriție de precizie, adaptată pe baza testelor de microbiom intestinal, incluzând:
- Evaluarea microbiomului. Prin teste avansate folosind metagenomica shotgun, evaluăm compoziția microbiomului intestinal al fiecărui pacient pentru a identifica dezechilibrele specifice.
- Planuri nutriționale personalizate. Pe baza rezultatelor testelor, creăm planuri alimentare personalizate care includ alimente și suplimente prebiotice și probiotice, menite să reducă inflamația și să restabilească echilibrul microbiotei intestinale.
Dacă te confrunți cu vreun anumit tip de cancer și dorești să explorezi o abordare personalizată, bazată pe sănătatea microbiotei, te invităm să încerci pachetul nostru de microbiom intestinal.
De asemenea, pentru a vedea cele mai frecvent adresate întrebări legate de testul de microbiom intestinal, accesează secțiunea FAQ.
Cere detalii pe whatsapp.
De 10 ani,
Synobis Medical
